Strategie

Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008—2017

Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova

Concepţia unei politici de transport comune a statelor-membre CSI pe perioada pînă la 2010

Prezenta Concepţie a unei politici de transport comune a statelor-membre CSI pe perioada pînă la 2010 (în continuare – Concepţia) este elaborată în conformitate cu Programul de acţiuni pentru dezvoltarea Comunităţii Statelor Independente pe perioada de pînă la 2005, aprobată prin Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne ai CSI din 20 iunie 2000.

Concepţia reflectă punctul de vedere comun al statelor-membre CSI asupra perspectivei dezvoltării în continuare a sistemului de transport al CSI, direcţiile deosebit de actuale ale colaborării privind formarea spaţiului de transport comun al statelor-membre CSI, abordările faţă de formarea pieţei civilizate a serviciilor de transport şi expediţie.

1. Scopurile şi sarcinile Concepţiei

Scopul Concepţiei prevede elaborarea unor acţiuni coordonate în domeniul transportului, menite să asigure soluţionarea sistemică şi rezultativă a următoarelor sarcini de bază:

Soluţionarea coordonată a sarcinilor indicate presupune examinarea următoarelor chestiuni interdependente:

Prevederile, reflectate în prezenta Concepţie trebuie examinate în calitate de iniţiale în scopul concretizării şi detalierii lor ulterioare în cadrul programelor interstatale speciale şi departamentale, elaborate în sfera formării spaţiului de transport şi serviciilor de expediţie comune.

2. Problemele asigurării cu transport a colaborării economice a statelor-membre CSI

Eficienţa dezvoltării şi utilizării sistemelor de transport moderne în statele-membre CSI se determină prin intensitatea şi caracterul balansat al proceselor de desfăşurare a reformelor economice. Necesitatea obiectivă a desfăşurării în continuare a reformelor economice a pus în faţa statelor-membre CSI un şir de probleme comune în domeniul complexului de transport.

Primul grup de probleme rezidă din necesitatea dezvoltării sistematicităţii în asigurarea normativ-juridică, tehnologică şi informaţională a activităţii complexului de transport, dezvoltării metodelor unice de adaptare a mecanismelor de prestare a serviciilor de transport şi expediţie la condiţiile pieţei comune şi armonizarea lor.

Coordonarea condiţiilor statelor participante în soluţionarea acestui grup de probleme va permite sporirea eficienţei folosirii sistemului deja format al comunicaţiilor de transport, a pune în funcţiune resursele formate neutilizate a posibilităţilor de transport şi tranzit la anumite feluri de transport. Soluţionarea acestor probleme va permite crearea condiţiilor obiective pentru formarea sistemului restabilirii consecvente şi în termen a fondurilor de bază ale întreprinderilor de transport, asigurarea informaţională plenară, operativă şi veridică a tuturor participanţilor pieţei comune a serviciilor de transport şi expediţie.

Al doilea grup de probleme rezidă în necesitatea obiectivă a utilizării în continuare în noile condiţii a producerii tehnicii de transport şi a bazei de reparaţie de uzină repartizate neuniform pe teritoriile statelor-membre CSI şi extinderea cooperării în folosirea potenţialului ştiinţifico-tehnic al statelor-membre CSI.

Soluţionarea tuturor acestor probleme prezintă o condiţie necesară pentru susţinerea şi sporirea competitivităţii întreprinderilor naţionale de construcţie a maşinilor şi de reparaţii pe piaţa mondială, crearea posibilităţilor obiective pentru modernizarea mijloacelor şi diminuarea factorilor negativi, ce influenţează asupra politicii de preţuri în complexul transportului.

Analiza problemelor indicate şi a cauzelor de bază ale apariţiei lor permite efectuarea următoarelor concluzii:

3. Priorităţile politicii de transport comune a statelor-membre CSI pe perioada de pînă la 2010

Politica comună în domeniul transportului presupune extinderea şi aprofundarea colaborării internaţionale pe baza participării în acorduri bilaterale şi multilaterale, determinate de scopurile ei.

Problemele în domeniul transportului se soluţionează pe calea realizării sistemice a componentelor de bază ale politicii de transport comune pe perioada de pînă în 2010, conţinutul cărora sistemic reflectă şi concretizează direcţiile şi procesele interdependente ale dezvoltării complexului de transport.

Politica de transport comună include următoarele direcţii:

Acţiunile planificate şi realizate în cadrul fiecărei din aceste cinci componente trebuie să ia în consideraţie legătura şi influenţa lor reciprocă şi să se bazeze, ca regulă, pe adoptarea în ordinea stabilită a programelor şi proiectelor bilaterale şi multilaterale speciale şi departamentale.

4. Perfecţionarea asigurării normativ-juridice internaţionale a activităţii sistemului de transport al CSI

În statele-membre CSI este necesar să fie create condiţii pentru integrarea sistemelor de transport naţionale în sistemele de transport europeană şi internaţională pe baza armonizării bazei legislative şi normativ-juridice în vigoare şi în curs de elaborare, utilizării tehnologiilor de transport unificate în corespundere cu cerinţele şi parametrii, stabiliţi de convenţiile şi acordurile internaţionale, precum şi de cerinţele înaintate de Organizaţia mondială a comerţului. Pentru elaborarea comună şi unificarea legislaţiei transporturilor este necesar:

1. Încheierea formării bazei juridice a relaţiilor internaţionale în domeniul activităţii de transport, şi anume:

2. Efectuarea analizei comparative a legilor despre activitatea de transport adoptate de state şi elaborarea recomandărilor privind armonizarea lor.

3. Efectuarea monitorizării corespunderii prevederilor bazei normativ-juridice în domeniul interacţiunii de transport în CSI normelor juridice internaţionale, adoptate în Acordul General despre comerţul cu servicii ale Organizaţiei mondiale a comerţului.

5. Dezvoltarea activităţii de transport-expediţie şi logisticii

Eforturile comune privind dezvoltarea activităţii de transport-expediţie a statelor-membre CSI trebuie să fie orientate spre accelerarea transportului mărfurilor de la producător la consumator indiferent de apartenenţa lor naţională, să asigure scăderea componentei de transport în economia statelor-membre CSI, respectarea intereselor lor naţionale şi crearea condiţiilor egale şi avantajoase pentru toţi participanţii pieţei serviciilor de transport-expediţie.

Pentru perspectiva apropiată în rîndul sarcinilor de bază în acest domeniu trebuie referite:

Soluţionarea acestor probleme trebuie să se bazeze pe extinderea sferei folosirii practice a abordărilor logistice şi a tehnologiilor informaţionale moderne. În acest caz primordială este dezvoltarea legăturilor internaţionale economice de transport, crearea şi folosirea activă comună a sistemelor logistice comune.

6. Asigurarea transportului de tranzit în CSI cu utilizarea coridoarelor de transport internaţionale

Situaţia geopolitică a statelor-membre CSI, realizarea de către state a potenţialului lor de transport atît în partea realizării procesului de transportare, cît şi a asigurării infrastructurale denotă perspectivele reale ale dezvoltării tranzitului în CSI.

Ţinînd cont de gradul înalt de influenţă asupra eficienţei asigurării de transport a transportului de tranzit a factorilor de echilibrare, unificare şi ajustare reciprocă a reţelelor de transport de importanţă internaţională în cadrul CSI, efectuarea unei politici comune în formarea şi dezvoltarea sectoarelor coridoarelor de transport internaţionale (CTI), ce trec pe teritoriul statelor-membre CSI, trebuie să prezinte direcţia prioritară a interacţiunii lor în domeniul transportului.

Scopul formării şi dezvoltării CTI, ce trec pe teritoriile statelor-membre CSI, sporirea eficienţei transportului de comerţ extern, inclusiv a celui de tranzit cu asigurarea garanţiei efectuării lui pe baza înţelegerilor şi acordurilor internaţionale, crearea infrastructurii internaţionale de transport, cu parametri tehnici unici şi care asigură aplicarea tehnologiei unice de transport.

În calitate de sarcini de bază în domeniu trebuie examinate:

Coordonarea eforturilor statelor-membre CSI privind realizarea direcţiilor menţionate va contribui la dezvoltarea reţelei de comunicaţii de transport pentru necesităţile economiilor lor, extinderea legăturilor de transport-economice interstatale ale statelor-membre CSI, activizarea transportului de tranzit pe teritoriile lor, crearea condiţiilor pentru includerea infrastructurii de importanţă internaţională, ce funcţionează în cadrul CSI, în sistemele de transport euroasiatic şi cel mondial.

7. Asigurarea securităţii în transport şi protecţia mediului

Chestiunile legate de asigurarea securităţii transportului în CSI, ţinînd cont de faptul că funcţionarea lui prezintă baza dezvoltării eficiente a economiei statelor, un element de enormă importanţă a producerii şi a comerţului internaţional, trebuie luate în consideraţie la elaborarea tuturor componentelor politicii de transport comune a statelor-membre CSI.

Funcţionarea inofensivă şi stabilă a sistemului de transport al statelor-membre CSI influenţează direct asupra securităţii economice, militare, tehnologice, ecologice şi sociale atît la nivel naţional, cît şi în cadrul CSI în ansamblu.

Direcţiile principale de asigurare a securităţii în transport în CSI sînt următoarele.

1. Elaborarea şi realizarea acţiunilor comune pentru asigurarea:

2. Efectuarea comună a acţiunilor de depistare, prevenire, profilaxie a posibilelor acţiuni ilegale, ce periclitează securitatea sistemului de transport al CSI.

3. Elaborarea comună a cerinţelor faţă de indicii de asigurare a securităţii sistemelor de transport (ceea ce în primul rând presupune formarea unui sistem unic de standarde ale securităţii şi mecanismelor de aplicare a lor în practică, corespunzătoare cerinţelor internaţionale la diverse tipuri de transport).

4. Asigurarea bazei juridice a colaborării în domeniul asigurării securităţii în transport.

Funcţionarea sistemului de transport al CSI are un substanţial impact negativ ecologic asupra mediului, care se compune din poluări de transport, acţiuni ale construcţiilor infrastructurii asupra sistemelor ecologice naturale şi acţiunea proceselor tehnologice de construcţie, reparaţie şi întreţinere. Sporirea securităţii ecologice contribuie la îmbunătăţirea caracteristicilor de transport şi exploatare ale infrastructurii.

Este necesar să constatăm că în statele-membre CSI atît munca practică de asigurare a securităţii ecologice, cît şi cercetările ştiinţifice în domeniu rămîn în urma cerinţelor contemporane. Interacţiunea statelor-membre CSI în asigurarea protecţiei mediului este oportun să fie efectuată în următoarele direcţii:

8. Perfecţionarea reglementării de stat a preţurilor în activitatea subiecţilor economici din transport

Dezvoltarea comună a sistemelor de stat de reglementare a preţurilor în complexul de transport trebuie privită ca principala premisă pentru formarea cu succes a pieţei civilizate a serviciilor de transport şi expediţie. În virtutea complexităţii şi multiaspectualităţii acestei sarcini, trebuie soluţionate următoarele chestiuni principale:

Particularităţile geopolitice actuale ale reformelor economice în statele-membre CSI exclud practic posibilitatea folosirii unor abordări simple în soluţionarea problemelor în cauză. Cu toate acestea toate părţile conştientizează necesitatea obiectivă a unei strînse colaborări în cadrul soluţionării lor pentru crearea unui mecanism integru şi unic al reglementării de stat a preţurilor pe piaţa comună a serviciilor de transport-expediţie.

9. Cooperarea în domeniul construcţiei de maşini pentru transport

Pentru menţinerea şi recuperarea resurselor de transport, politica de transport comună a statelor-membre CSI trebuie să includă chestiunile colaborării în domeniul construcţiei de maşini pentru transport pe următoarele direcţii principale:

În calitate de condiţie necesară pentru obţinerea eficienţei practice a lucrărilor comune în direcţiile indicate trebuie privită extinderea şi aprofundarea colaborării tehnico-ştiinţifice între state în domeniul creării şi introducerii noilor modele de tehnică, argumentarea obiectivelor echilibrate de fabricare a producţiei necesare pentru statele interesate, crearea condiţiilor pentru extinderea sferei cooperării reciproc avantajoase a organizaţiilor ştiinţifice şi de producţie ale diferitor state în domeniul creării tehnicii aviatice, automobilistice şi navale, locomotivelor şi vagoanelor.

10. Direcţiile prioritare ale dezvoltării tipurilor de transport

Politica de transport comună a statelor-membre CSI trebuie să prevadă concretizarea direcţiilor şi sarcinilor de colaborare în sfera fiecărui tip de transport. În acest caz complexele de acţiuni comune presupuse trebuie să asigure continuitatea în folosirea raporturilor interstatale ramurale constituite şi să creeze condiţii pentru dezvoltarea lor ulterioară şi sporirea eficienţei în soluţionarea sarcinilor de formare a spaţiului de transport comun şi a pieţei de servicii de transport şi expediţie. În acest caz aspectele ramurale ale colaborării trebuie să precizeze şi concretizeze metodele de soluţionare a sarcinilor comune, formulate în prezenta Concepţie.

10.1. Transportul feroviar

Transportul feroviar ocupă un loc de frunte în sistemul de transport al statelor-membre CSI, asigurînd o parte însemnată a transportului de pasageri şi mărfuri.

Reieşind din aceasta, direcţiile de bază ale colaborării trebuie să prevadă:

Formarea politicii tarifare a căilor ferate ale statelor-membre CSI pentru traficul internaţional în perspectivă.

Transportul de încărcături.

Formarea politicii tarifare a căilor ferate ale statelor-membre CSI în traficul internaţional în perspectivă se bazează pe prevederile Concepţiei stabilirii politicii tarifare comune la transportul feroviar ale statelor-membre CSI, în care sînt stabilite principiile de bază ale formării şi stabilirii cotelor tarifare la transportarea încărcăturilor în traficul internaţional.

La elaborarea şi coordonarea politicii tarifare unice este necesar de bazat pe oportunitatea abordării unificate faţă de stabilirea nivelului mediu al tarifelor internaţionale în comunicaţiile dintre statele-membre CSI.

Fiecare stat determină de sine stătător tarifele la transportarea corespondenţei concrete, reieşind din situaţia economică, conjunctura pieţei şi alţi factori.

Pentru asigurarea competitivităţii condiţiilor tarifare în comparaţie cu rutele alternative de trafic sau tipuri de transport, este oportun ca căile ferate interesate să continue practica stabilirii taxelor tarifare complexe pe toată ruta de transportare a încărcăturilor.

Politica tarifară a statelor-membre CSI pentru transportarea încărcăturilor în traficul internaţional prevede diferenţierea tarifelor după tipurile de comunicaţii (tranzit, transportarea încărcăturilor între statele-membre CSI şi terţe ţări, inclusiv prin tranzit pe căile ferate ale statelor-membre CSI, transportarea încărcăturilor între staţiile de cale ferată ale statelor-membre CSI) după genurile de expediţie (în vagoane, măruntă, în containere) şi genurile încărcăturilor.

Nivelul cotelor tarifare pentru transportul încărcăturilor trebuie să asigure promovarea şi competitivitatea mărfurilor, să permită producătorilor să se integreze pe piaţa mondială, să asigure echilibrul de interese ale producătorului, consumatorului şi transportatorului.

Politica tarifară a căilor ferate ale statelor-membre CSI se anunţă şi se coordonează la conferinţele anuale tarifare, anticipat pentru următorul an de fraht.

Transportul de pasageri.

Actualmente, căile ferate nu au stimulenţi efectivi pentru dezvoltarea transportului de pasageri socialmente important, dar generator de pierderi, ceea ce indică la necesitatea efectuării reformelor structurale şi transformării dirijării complexului feroviar de pasageri.

Politica tarifară privind transportul feroviar de pasageri trebuie să fie diferenţiată în funcţie de sezon. Pe parcursul anului tariful poate rămîne unic, însă în funcţie de sezon modificările la tarif pot oscila pînă la 30%.

Sporirea eficienţei funcţionării complexului de pasageri poate fi atinsă pe calea creării subdiviziunilor de deservire a pasagerilor de cursă lungă şi locală, ce va permite concentrarea în ele a activităţii financiare şi dirijarea transportului, crearea interesării pentru deservirea mai eficientă şi calitativă a pasagerilor în scopul sporirii venitului şi reducerii cheltuielilor. Totodată, vor putea fi mai operativ şi mai eficient soluţionate chestiunile de asigurare a transportului în perioada schimbării sezoniere la rutele de cursă lungă şi aplicarea schemei modulare de formare a trenurilor locale cu schimbarea diurnă a fluxului de pasageri în circulaţia locală, compensarea pierderilor din bugetul de stat şi cel local sau din alte surse, înnoirea parcului vagoanelor de pasageri, reconstrucţia şi dezvoltarea întreprinderilor pentru reparaţia şi deservirea tehnică a materialului rulant de pasageri.

10.2. Transportul aerian

Drept direcţie prioritară a colaborării statelor-membre CSI în domeniul activităţii transportului aerian este elaborarea şi realizarea Strategiei comune a dezvoltării lui, care trebuie să prevadă elaborarea unor mecanisme unice:

10.3. Transportul auto şi gospodăria drumurilor

10.3.1. Transportul auto

Situaţia actuală a transportului auto în structura sistemului de transport al CSI denotă prioritatea lui şi meritele indiscutabile din punctul de vedere al deservirii înalt tehnologice de transport, componente ale căruia sunt: flexibilitatea, mobilitatea, siguranţa, operativitatea, integritatea livrării încărcăturilor, costul serviciilor. În statele-membre CSI treptat se formează piaţa serviciilor de transport auto, bazată pe existenţa cererii în permanentă creştere la efectuarea transporturilor auto internaţionale şi oferirea din partea întreprinderilor de transport auto ale ţărilor-membre CSI a unui spectru larg de servicii pentru satisfacerea cererii.

Cu toate acestea problemele serioase existente în dezvoltarea transportului de încărcături auto slăbesc poziţiile transportatorilor statelor-membre CSI pe piaţa de transport internaţională. Printre ele: necoordonarea acţiunilor juridice şi legislative şi normelor statelor-membre CSI în spaţiul internaţional de transport, baza material-tehnică slabă şi insuficienţa investiţiilor pentru perfecţionarea şi dezvoltarea ei, lipsa acţiunilor coordonate pentru lichidarea barierelor pe calea dezvoltării transportului auto internaţional şi apărării transportatorilor naţionali de concurenţa neloială din partea întreprinzătorilor străini, asigurarea insuficientă a securităţii activităţii de transport auto şi un şir de alţi factori negativi.

Direcţii prioritare ale colaborării statelor-membre CSI în domeniul transportului auto sînt:

10.3.2. Gospodăria drumurilor

Drumurile auto ocupă un loc deosebit în sistemul de transport al statelor-membre CSI. Reţeaua de drumuri auto ce funcţionează cu siguranţă este una din condiţiile soluţionării problemelor în economie şi sfera socială, formării pieţei civilizate şi competitive. Asigurarea posibilităţii livrării încărcăturilor pe drumurile auto „de la uşă la uşă” prezintă una din cele mai importante componente ale complexului de transport.

Baza politicii rutiere a statelor-membre CSI ceste asigurarea cerinţelor economiei şi populaţiei cu legături de transport sigure, precum şi integrarea drumurilor auto ale acestor state în sistemul de transport internaţional. Este determinată lista drumurilor auto internaţionale ale CSI, pe care se asigură transportul auto internaţional. Rutele auto internaţionale de bază, indicate în această listă, sînt incluse în componenţa coridoarelor de transport internaţionale.

Sarcini prioritare în sfera gospodăriei drumurilor sînt:

10.4. Transportul maritim

În scopul asigurării condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea transportului maritim al statelor-membre CSI, direcţii prioritare ale colaborării sînt:

10.6. Transportul naval intern

Transportul naval intern efectuează activitatea de asigurare a procesului de transport atît pe liniile acvatice interne, cît în bazinele maritime, folosind nave de tip mixt „Rîu-mare”, reieşind din care direcţiile prioritare de colaborare sînt:

Încheiere

Organe interstatale care elaborează şi realizează acţiunile de bază ale politicii de transport sînt: Consiliul coordonator de transport a statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente, în componenţa căreia funcţionează Consiliul pentru transportul auto; Consiliul pentru transportul maritim şi Consiliul pentru transportul naval intern; Consiliul pentru transportul feroviar al statelor-membre ale Comunităţii; Consiliul interguvernamental al drumarilor; Consiliul pentru aviaţie şi folosire a spaţiului aerian, constituite din conducătorii organelor centrale ale puterii executive şi administraţiilor de ramură în domeniul transportului ale statelor-membre CSI. La această activitate pot fi atrase Academia internaţională a transportului, institutele ramurale ştiinţifico-tehnice şi institutele ce se ocupă de problemele transportului în ansamblu.

Pentru realizarea politicii comune de transport pot fi folosite diverse forme de colaborare:

Rezultate ale politicii de transport comune trebuie să fie: